Ca nu am trait. Mi-e limpede acum, nu pot fi, totusi, dintre cei care sa spuna azi ca au fost 20 de an degeaba. Mi-e imposibil asta. Normal, nu pot fi multumit, as fi vrut mai mult, mi-e si mie rusine de starea in care se afla tara asta azi, ma dor bolile ei chiar daca incerc sa le ignor uneori stiind ca eu nu am cum sa le vindec. Insa exsta si o jumatate plina a paharului si mai exista si ceva speranta… Acum 20 de ani atipeam cu o mitraliera la capul patului si cu o cartusiera sub perna si in difuzoarele unitatii militare in care ma aflam auzeam pentru prima oara „Lambada. Si inca ma intreb pentru ce a fost nevoie sa fie asa cind, e limpede, putea fi altfel, din moment ce, din acel tablou suprarealist a ramas pina la urma doar… senzatia – atit de proaspata! – de Lambada?! P.S. Am citit un interviu cu Dan Puric, in „Adevarul, acum citeva zile. Interesant, aproape remarcabil privindu-ne pe noi… 20 de ani mai tirziu. Aici tind sa-i dau dreptate, parte din realitatea noastra de azi asa este, chiar daca altfel il consider pe actor cam prea defetist. Iar rezolvarea starii noastre de acum poate pleca de la revolutia noastra interioara si de la definitiva taiere a dependentei noastre fata de politic si de mediocritatile care il reprezinta. Iata: „Daca putem vorbi, pana in '89, de o imagine care a creat un comportament schizoid dublu, cealalta, de dupa '89, a creat un cancer de tip leucemic. Ce ne-au distrus? Modelele culturale, traditiile, familia, biserica, credinta. Prin ce? Prin desacralizare, prin demitizare. Ei traiesc din CNP, din buletin. Deci n-au poveste. Oamenii acestia sunt numarul „2456?. Ia-i povestea omului si l-ai distrus, l-ai facut o caramida. Desacralizare, demitizare, bascalizare, minimalizare, spirit dilematic, ca sa nu spun mai mult – si nu al certitudinii. Eu nu am dileme asupra mamei sau asupra bunicului. 45.655651 25.610800 About these ads Evalueaza: Partajeaza asta: Partajare pe Tumblr Mai mult http://io-flavius.livejournal. Email Listare Google+ Buzunar Pinterest Apreciez asta: Apreciaza Incarcare... Similare
20 de ani mai tirziu. Lambada…
20 de ani. CNN dedica emisiuni Revolutiei noastre, Times, Irish Times, UPI, BBC, Le Figaro si Der Standardt la fel si cite n-or mai fi. Vorbesc despre noi Hillary Clinton, George Bush, Gorbaciov si altii de talia lor… Posturile noastre de stiri rememoreaza si ele, firesc, cu patima… Este limpede ca 20 de ani de la caderea comunismului in Romania si in Europa de Est este o stire care face rating. Atit in mass-media autohtone cit si cind vorbim de sursele externe eu unul am observat trei abordari: cea istorica, memorialistica, uneori in maniera… politista sau fantastica, cea oficiala cu aprecierile laudative ale unor lideri trecuti sau prezenti si cea critica. Primele doua categorii nu mi se mai par demult interesante. Ultima insa, care are rezonante vrind-nevrind personale pentru noi traitorii celor 20 de ani ridica intrebari… Iar modul „critic de a vedea lucrurile, evident subiectiv, accentuat mai ales aici la noi, acasa, porneste de la potentarea unui singur raspuns: „20 de ani? Degeaba!. „Brucan s-a inselat, 20 de ani au fost prea putini pentru ca noi romanii sa depridem democratia si civiizatia occidentale, „Revolutia furata… Cred ca fiecare dintre noi avem azi aceasta dilema: „Revolutia, eroii de atunci au avut vreun rost? Dupa 20 de ani putem privi in urma impacati sau resemnati? Ne-am implinit asteptarile? Care este raspunsul nostru, al fiecaruia dintre noi? Citi ne mai amintim ce faceam, ce gindeam, unde eram in zilele alea din decembrie 1989? Eu unul as zice ca parca era ieri si constat: „Bai frate, sunt 20 de ani, 20! Unde si cum s-au dus? Ce am facut? Ce am trait? Sunt 20 de ani, totusi, multi sau putini?! Fiecare dintre noi avem un raspuns al nostru, intim, subiectiv,pe care vrem sau nu sa il facem cunoscut. Stau strimb si incerc sa judec drept: nu, nu am cum sa fiu dintre cei care sa stearga cu buretele, asa, 20 de ani de viata, jumatate din viata de pina acum. Nu am cum sa spun ca anii astia au fost degeaba si nici cum sa zic ca anii mei au fost si sunt altii decit ai tarii in care traiesc.Nu as avea cum sa zic ca nu am pus citeva caramizi acolo sau dincolo, ca nu am realizat cite ceva. Ca nu am trait. Mi-e limpede acum, nu pot fi, totusi, dintre cei care sa spuna azi ca au fost 20 de an degeaba. Mi-e imposibil asta. Normal, nu pot fi multumit, as fi vrut mai mult, mi-e si mie rusine de starea in care se afla tara asta azi, ma dor bolile ei chiar daca incerc sa le ignor uneori stiind ca eu nu am cum sa le vindec. Insa exsta si o jumatate plina a paharului si mai exista si ceva speranta… Acum 20 de ani atipeam cu o mitraliera la capul patului si cu o cartusiera sub perna si in difuzoarele unitatii militare in care ma aflam auzeam pentru prima oara „Lambada. Si inca ma intreb pentru ce a fost nevoie sa fie asa cind, e limpede, putea fi altfel, din moment ce, din acel tablou suprarealist a ramas pina la urma doar… senzatia – atit de proaspata! – de Lambada?! P.S. Am citit un interviu cu Dan Puric, in „Adevarul, acum citeva zile. Interesant, aproape remarcabil privindu-ne pe noi… 20 de ani mai tirziu. Aici tind sa-i dau dreptate, parte din realitatea noastra de azi asa este, chiar daca altfel il consider pe actor cam prea defetist. Iar rezolvarea starii noastre de acum poate pleca de la revolutia noastra interioara si de la definitiva taiere a dependentei noastre fata de politic si de mediocritatile care il reprezinta. Iata: „Daca putem vorbi, pana in '89, de o imagine care a creat un comportament schizoid dublu, cealalta, de dupa '89, a creat un cancer de tip leucemic. Ce ne-au distrus? Modelele culturale, traditiile, familia, biserica, credinta. Prin ce? Prin desacralizare, prin demitizare. Ei traiesc din CNP, din buletin. Deci n-au poveste. Oamenii acestia sunt numarul „2456?. Ia-i povestea omului si l-ai distrus, l-ai facut o caramida. Desacralizare, demitizare, bascalizare, minimalizare, spirit dilematic, ca sa nu spun mai mult – si nu al certitudinii. Eu nu am dileme asupra mamei sau asupra bunicului. 45.655651 25.610800 About these ads Evalueaza: Partajeaza asta: Partajare pe Tumblr Mai mult http://io-flavius.livejournal. Email Listare Google+ Buzunar Pinterest Apreciez asta: Apreciaza Incarcare... Similare
Ca nu am trait. Mi-e limpede acum, nu pot fi, totusi, dintre cei care sa spuna azi ca au fost 20 de an degeaba. Mi-e imposibil asta. Normal, nu pot fi multumit, as fi vrut mai mult, mi-e si mie rusine de starea in care se afla tara asta azi, ma dor bolile ei chiar daca incerc sa le ignor uneori stiind ca eu nu am cum sa le vindec. Insa exsta si o jumatate plina a paharului si mai exista si ceva speranta… Acum 20 de ani atipeam cu o mitraliera la capul patului si cu o cartusiera sub perna si in difuzoarele unitatii militare in care ma aflam auzeam pentru prima oara „Lambada. Si inca ma intreb pentru ce a fost nevoie sa fie asa cind, e limpede, putea fi altfel, din moment ce, din acel tablou suprarealist a ramas pina la urma doar… senzatia – atit de proaspata! – de Lambada?! P.S. Am citit un interviu cu Dan Puric, in „Adevarul, acum citeva zile. Interesant, aproape remarcabil privindu-ne pe noi… 20 de ani mai tirziu. Aici tind sa-i dau dreptate, parte din realitatea noastra de azi asa este, chiar daca altfel il consider pe actor cam prea defetist. Iar rezolvarea starii noastre de acum poate pleca de la revolutia noastra interioara si de la definitiva taiere a dependentei noastre fata de politic si de mediocritatile care il reprezinta. Iata: „Daca putem vorbi, pana in '89, de o imagine care a creat un comportament schizoid dublu, cealalta, de dupa '89, a creat un cancer de tip leucemic. Ce ne-au distrus? Modelele culturale, traditiile, familia, biserica, credinta. Prin ce? Prin desacralizare, prin demitizare. Ei traiesc din CNP, din buletin. Deci n-au poveste. Oamenii acestia sunt numarul „2456?. Ia-i povestea omului si l-ai distrus, l-ai facut o caramida. Desacralizare, demitizare, bascalizare, minimalizare, spirit dilematic, ca sa nu spun mai mult – si nu al certitudinii. Eu nu am dileme asupra mamei sau asupra bunicului. 45.655651 25.610800 About these ads Evalueaza: Partajeaza asta: Partajare pe Tumblr Mai mult http://io-flavius.livejournal. Email Listare Google+ Buzunar Pinterest Apreciez asta: Apreciaza Incarcare... Similare